Ciprian Rosu

Au trecut 10 ani de cand acest copil frumos a plecat pe drumul fara intoarcere... E placut sa-mi reamintesc de el cum venea impreuna cu surioara lui la corul de copii. Sunt multi ani de atunci, dar amintirile sunt frumoase.
Dumnezeu sa mangaie in continuare inima mamei si sorei lui Ciprian.
Liliana Martinita-Lazar, USA

Este nemarginita durerea mamei care-si pierde fiul, a surorii care-si pierde fratele! Odihna vestica lui Ciprian, iar D-nei Lidia si Irinei multa sanatate iar Dumnezeu sa va intareasca sa va puteti ruga pentru sufletul lui Ciprian. Sincere condoleante!

Didn't know how much i missed u till i lost u...

unde esti baiatul meu, inima mea de mama te striga si te cheama, te asteapta si azi in prag

scumpul meu fiu, ai lasat un gol imens in inima mea
iarta-ma pentru ca n-am fost alaturi de tine in clipele tale grele, sa te coplesesc cu dragostea mea si sa te apar cu trupul meu
imi doresc din tot sufletul sa te stiu la pieptul Domnului in odihna eterna
in curand vom fi impreuna
cu dragoste si dor, mama

Imi aduc aminte cu placere si nostalgie orele de la scoala duminicala ale Emei,eram multi ca nu mai incapeam in anexa dupa cum ii spuneam,acolo l-am cunoscut pe Ciprian,acum sora lui Irina prietena mea draga mi-a impartasit durerea ca ciprian nu mai este.Ma rog pt sufletul de mama a sorei Lidia si pt.Irinuca.

mi-e greu sa exprim in cuvinte ceea ce inima mea de mama indurerata simte; mi-e greu sa accept ca nu mai existi; am trait cu speranta timp de 10 ani ca intr-o zi te vei intoarce acasa, dar ai ales sa pleci in casa cea vesnica
singura mea mangaiere e ca intr-o zi vom fi impreuna pentru veci
te imbratisez cu dragoste, iti trimit o sarutare sfanta si sa stii ca in inima mea esti si vei ramane viu